Guvernul  HOTĂRĂŞTE:
    Hotărîrea Guvernului nr. 435 din 28 mai 2010 „Privind aprobarea Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 85-86, art. 499), cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
    a) la punctul 3 din hotărîre, cuvintele „Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare” se substituie cu cuvintele „Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor”;
    b) în Reguli:
    1) în tot textul, cuvintele „agenți economici”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „operatori din businessul alimentar”, la forma gramaticală corespunzătoare, cuvintele „plasarea pe piață”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „introducerea pe piață”, la forma gramaticală corespunzătoare, iar cuvintele „de pescuit” și „din pescuit” se substituie cu cuvîntul „pescărești”;
    2) clauza de armonizare va avea următorul cuprins:
    „Prezentele Reguli specifice de igienă a produselor de origine animală (în continuare – Reguli) transpun Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 139 din 30 aprilie 2004, anexele II-IV și VI din Regulamentul (CE) nr. 2074/2005 al Comisiei din 5 decembrie 2005 de stabilire a măsurilor de aplicare privind anumite produse reglementate de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și organizarea unor controale oficiale prevăzute de Regulamentele (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului, de derogare de la Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 854/2004 (Text cu relevanță pentru SEE), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 338 din 22 decembrie 2005”;
    3) la punctul 1, textul „cu activitate în domeniul alimentar (în continuare – agenţi economici)” se exclude;
    4) la punctul 5:
    noțiunile „carne”, „carcasă” și „carne separată mecanic” vor avea următorul cuprins:
    „carne – părți comestibile din ungulate domestice, păsări de curte, lagomorfe, vînat sălbatic, vînat de crescătorie, vînat mic sălbatic, vînat mare sălbatic, inclusiv sîngele”;
    „carcasă – corp al animalului rezultat după prelucrarea de abator în urma jupuirii, eviscerării, îndepărtării organelor și a anumitor extremități corporale în funcție de specie”;
    „carne separată mecanic (CSM) – produs obținut prin îndepărtarea cărnii de pe oasele acoperite de carne după dezosare sau de pe carcasele de păsări, prin mijloace mecanice care determină distrugerea sau modificarea structurii fibroase a mușchilor”;
    la noțiunea „melci de mare”, cuvintele „de mare” se exclud;
    se completează în final cu următoarele noțiuni:
    „marcă de identificare – ștampilă aplicată de operatorul din businessul alimentar, care atestă că produsele au fost obținute în unități autorizate sanitar-veterinar în conformitate cu prevederile Legii nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară;
    parazit vizibil – orice parazit sau grup de paraziți avînd o dimensiune, o culoare sau o textură care permite să se identifice în mod clar parazitul în țesutul peștelui;
    control vizual – examen nedistructiv al peștilor sau al produselor pescărești, exercitat cu sau fără un mijloc optic de mărire și în bune condiții de iluminare pentru ochiul uman, inclusiv prin examinare la lumină, după caz;
    examinare la lumină – (în cazul peștilor plați sau al fileurilor de pește) observarea din sens opus luminii a peștelui iluminat de o sursă luminoasă într-o cameră întunecoasă pentru detectarea paraziților”;
    5) la capitolul II, secțiunile 1 și 3 se abrogă;
    6) la punctul 14, textul „pct. 4-10” se substituie cu textul „pct. 4, 8, 9”;
    7) la punctul 15, litera d) va avea următorul cuprins:
    „d) operatorii din businessul alimentar trebuie să dispună de sisteme implementate, cu proceduri care să permită identificarea operatorilor din businessul alimentar care le-au furnizat și cărora le-au livrat produse de origine animală”;
    8) la punctul 17, litera b) va avea următorul cuprins:
    „b) atunci cînd ambalajul conține carne tranșată sau organe comestibile – pe o etichetă fixată sau imprimată pe ambalaj, astfel încît să fie distrusă la deschidere. Această măsură nu este necesară în cazul în care, la deschidere, ambalajul este distrus. Atunci cînd împachetarea oferă aceeași protecție ca și ambalajul, marca poate fi aplicată pe materialul de împachetat.”;
    9) la punctul 19 litera f), cuvintele „se află” se substituie cu cuvîntul „este”;
    10) punctul 23:
    la litera a), cifra „25” se substituie cu cifra „22”;
    la litera b), cifra „27” se substituie cu cifra „22”;
    11) la capitolul IV, titlul secțiunii 2 se completează în final cu textul „în care se sacrifică ungulate domestice”;
    12) la punctul 28 litera a), cuvintele „adecvate și” se exclud;
    13) punctul 31:
    subpunctul 3) se completează cu litera c) cu următorul cuprins:
    „c) vînatului sălbatic”;
subpunctul 9) va avea următorul cuprins:
    „9) în cazul în care porcinele nu sînt jupuite, trebuie să li se îndepărteze imediat firele de păr, pentru a reduce la minimum riscul contaminării cărnii cu apa folosită pentru opărire. Pentru această operațiune pot fi utilizați numai aditivi autorizați conform anexei nr. 1 la Regulamentul sanitar privind aditivii alimentari, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 229 din 29 martie 2013. Porcinele trebuie apoi să fie clătite cu apă potabilă din abundență”;
    la subpunctul 14), cuvîntul „degajați” se substituie cu cuvîntul „detașați”;
    la subpunctul 18):
    litera c) se completează cu următorul text: „Picioarele care sînt în mod vizibil curate pot fi transportate și jupuite sau opărite și depilate într-o unitate autorizată conform Legii 221-XVI din 19 noiembrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară, care manipulează ulterior picioarele în vederea prelucrării în alimente”;
    se completează cu litera d) cu următorul cuprins:
    „d) stomacurile de rumegătoare tinere destinate producției de cheag se golesc”;
    14) la punctul 39 litera a), cuvîntul „inutile” se exclude;
    15) la capitolul V, titlul secțiunii 2 se completează în final cu textul „unde se sacrifică păsări de curte sau animale lagomorfe”;
    16) la punctul 43, alineatul unu va avea următorul cuprins:
    „Operatorii din businessul alimentar, deținători ai unităților de sacrificare în care sînt sacrificate păsări sau animale lagomorfe, trebuie să respecte următoarele cerințe:”;
    17) la punctul 45 litera c), textul „ceea ce ar permite efectuarea unei inspecţii veterinare antemortem asupra grupului” se substituie cu textul „care permit efectuarea inspecției veterinare antemortem a lotului”;
    18) punctul 48:
    la litera b), cuvintele „unor inspecții” se substituie cu cuvîntul „inspecției”;
    la litera d), cuvintele „unei inspecții” se substituie cu cuvîntul „inspecției”, iar cuvintele „asupra grupului” se substituie cu cuvintele „a lotului”;
    19) capitolul VI se completează cu secțiunile 3 și 4 cu următorul cuprins:

    54¹ . Persoana instruită trebuie:
    a) să îndepărteze, cît mai repede posibil după uciderea vînatului sălbatic mare, stomacurile și intestinele, care, dacă este necesar, trebuie să fie sîngerate;
    b) să examineze corpul și viscerele pentru a identifica orice caracteristică care să indice un risc privind sănătatea animalului și să informeze medicul veterinar despre caracteristicile și comportamentul anormal înainte de ucidere sau suspiciunea unei contaminări a mediului înconjurător.
    54² . Carnea vînatului sălbatic mare este introdusă pe piață numai în cazul în care corpul este transportat pînă la o unitate de manipulare a vînatului după examinarea prevăzută la pct. 54¹. Este necesar ca viscerele să însoțească animalul și ca acestea să poată fi identificate ca aparținînd animalului dat.
    54³ . În cazul în care, după efectuarea examinării prevăzute la pct. 54¹, nu este identificată nici o caracteristică sau un comportament anormal înainte de ucidere și nu există suspiciunea unei contaminări a mediului înconjurător, persoana instruită atașează corpului animalului o declarație numerotată care atestă acest fapt, cu indicarea datei, orei și locului uciderii. În acest caz, capul și viscerele nu trebuie să însoțească corpul animalului, cu excepția speciilor care pot fi purtătoare de trichinoză (porcine, solipede și altele), al căror cap (cu excepția colților) și diafragma trebuie să însoțească corpul animalului.
    54⁴ . În cazurile nedescrise la pct. 54³, capul (cu excepția colților și coarnelor) și toate viscerele (cu excepția stomacului și intestinelor) trebuie să însoțească corpul animalului. Persoana instruită care a efectuat examinarea informează Agenția cu privire la caracteristicile și comportamentul anormal sau suspiciunea de contaminare a mediului înconjurător care au împiedicat-o să întocmească o declarație în conformitate cu pct. 54³.
    54⁵ . În cazul în care nu este disponibilă nici o persoană instruită pentru efectuarea examinării prevăzute la pct. 54¹, capul (cu excepția colților și coarnelor) și toate viscerele (cu excepția stomacului și intestinelor) trebuie să însoțească corpul animalului.
    54⁶ . Refrigerarea trebuie să înceapă într-un interval scurt de timp după uciderea animalului și carnea să aibă în întregime o temperatură care să nu fie mai mare de 7 °C. În cazul în care condițiile de climă o permit, nu este necesară o refrigerare activă.
    54⁷ . Este necesar ca vînatul sălbatic mare livrat unei unități de manipulare a vînatului să fie supus inspecției medicului veterinar.
    54⁸ . Vînatul sălbatic mare poate fi jupuit și introdus pe piață numai dacă:
    a) înainte de jupuire, este depozitat și manipulat separat de celelalte produse alimentare și nu este congelat;
    b) după jupuire, face obiectul unui control sanitar-veterinar final.

    54⁹. Persoanele care vînează vînat sălbatic în vederea introducerii pe piață pentru consumul uman trebuie să posede cunoștințe privind patologia vînatului sălbatic, precum și manipularea vînatului sălbatic și a cărnii de vînat sălbatic pentru a proceda la o examinare inițială la fața locului.
    54 ¹⁰. Este necesar ca cel puțin unul dintre membrii unei echipe de vînători să dispună de cunoștințele prevăzute la pct. 54⁹.
    54¹¹. Persoana instruită poate fi pădurarul, în cazul în care face parte din echipa de vînătoare sau în cazul în care se află în apropierea locului unde are loc vînătoarea. În acest caz, vînătorul trebuie să prezinte vînatul sălbatic pădurarului și să-l informeze cu privire la orice comportament anormal pe care l-a constatat înainte de uciderea acestuia.
    54¹². Instruirea vînătorilor trebuie să cuprindă următoarele elemente:
    a) anatomia, fiziologia și comportamentul normal al vînatului sălbatic;
    b) comportamentul anormal și alterarea patologică a vînatului sălbatic în urma unor boli, a unei contaminări a mediului înconjurător sau a oricărui alt factor care ar putea afecta sănătatea umană după consum;
    c) regulile de igienă și tehnicile corespunzătoare de manipulare, transport și eviscerare a vînatului sălbatic după ucidere;
    d) legislația și actele administrative în domeniul sănătății animale și publice și condițiile de igienă care reglementează introducerea pe piață a vînatului sălbatic.”;
    20) în denumirea secțiunii 1 din capitolul VII, cuvîntul „pentru” se substituie cu cuvintele „față de”;
    21) punctul 55, la litera a) textul va avea următorul cuprins: „sînt construite astfel încît să se evite contaminarea cărnii şi a produselor, prin desfășurarea continuă a operaţiunilor sau prin asigurarea prelucrării în mod separat a loturilor de producție diferite”;
    22) la punctul 57 subpunctul 1), cuvintele „utilizate cu carnea utilizată” se exclud;
    23) punctul 60:
    la litera a), cuvintele „genitale ale” se substituie cu cuvintele „aparatului genital al”;
    la litera g), cuvîntul „inclusiv” se exclude, iar cuvîntul „genitale” se substituie cu cuvintele „aparatului genital”;
    24) se completează cu punctul 60¹ cu următorul cuprins:
    „60¹. Carnea de pasăre tratată pentru favorizarea  retenției de apă nu poate fi introdusă pe piață de către operatorii din businessul alimentar ca fiind carne proaspătă. Această carne este introdusă ca preparat de carne sau se utilizează la  fabricarea produselor prelucrate.”;
    25) punctul 62 se completează cu subpunctul 4) cu următorul cuprins:
    „4) metodele recunoscute de detectare a biotoxinelor marine indicate în anexa nr.5”;
    26) la punctul 85 litera d), după cuvîntul „ficatul” se introduce textul „ , lapții”;
    27) la punctul 88, alineatul unu va avea următorul cuprins:
    „Pieţele de licitaţie şi de vînzare angro în care se comercializează produse pescărești trebuie:”;
    28) la punctul 95:
    subpunctul 1) se completează cu textul „ , sau minus 35 o C, pentru cel puțin 15 ore”;
    subpunctul 2) se completează cu literele c) și d) cu următorul cuprins:
    „c) produsul sau materia primă au fost supuse sau sînt destinate a fi supuse, înaintea consumului, unui tratament termic care distruge parazitul viabil. În cazul altor paraziți decît trematodele, produsul este încălzit la o temperatură internă de 60 °C sau mai mult, timp de cel puțin un minut;
    d) au fost conservate ca produse pescărești congelate pentru o perioadă de timp suficient de îndelungată pentru a distruge paraziții viabili”;
    29) la punctul 96, cuvîntul „anumite” se exclude;
    30) la punctul 97 litera a), după cuvintele „fierberea trebuie” se introduc cuvintele „să fie”;
    31) punctul 99 se completează cu litera d) cu următorul cuprins:
    „d) folosirea uleiului de pește pentru consum uman este interzisă dacă produsele pescărești utilizate la producere conțin mai mult de 60 mg de azot/100 g”;
    32) punctul 102:
litera a) va avea următorul cuprins:
    „a) să se asigure că produsele pescărești introduse pe piață pentru consumul uman sînt în conformitate cu criteriile microbiologice prevăzute în anexa nr.1 la Regulile privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 221 din 16 martie 2009”;
    litera d) va avea următorul cuprins:
    „d) să se asigure că produsele pescărești sînt supuse, în procesul procesării, fasonării, tranșării, porționării și plasării pe piață, unui examen vizual al cavității abdominale, ficatului, icrelor și lapților în scopul detectării paraziților vizibili”;
    33) punctul 103 se completează cu litera f) cu următorul cuprins:
    „f) neprocesate, atunci cînd la evaluarea organoleptică sînt suspiciuni asupra prospețimii acestora și valorile-limită pentru azotul bazic volatil total (ABVT) sînt depășite. Metoda de determinare a concentrației de ABVT în pești și produse pescărești este indicată în anexa nr.4”;
    34) la punctul 107 litera c), cuvîntul „fiind” se substituie cu cuvintele „atunci cînd este”, iar cuvîntul „este” se substituie cu cuvintele „să fie”;
    35) la punctul 109 subpunctul 4), cuvîntul „puse” se substituie cu cuvîntul „introduse”;
    36) în denumirea secțiunii 1 din capitolul X, după cuvîntul „sănătate” se introduce cuvîntul „animală”;
    37) punctul 134, la propoziția a doua textul „dovada deschiderii să fie evidentă şi uşor de verificat” se substituie cu textul „să rămînă vizibil și ușor de controlat, fapt ce confirmă că ambalajul a fost deschis”;
    38) capitolul X se completează cu secțiunile 7 și 8 cu următorul cuprins:

    136¹ . Operatorii din businessul alimentar aplică următoarele standarde ca metode de referință pentru determinarea numărului de germeni și a numărului de celule somatice:
    a) SM EN ISO 4833-1:2014 și SM EN ISO 4833-2:2014 – pentru numărul de germeni la 30°C;
    b) SM EN ISO13366-1:2014 – pentru numărul de celule somatice.
    136² . Se acceptă utilizarea altor metode de analiză:
    1) pentru numărul de germeni la 30°C, atunci cînd metodele sînt validate în raport cu metoda de referință, în conformitate cu standardul SMV EN ISO 16140-1:2017 sau cu alte protocoale analoge recunoscute pe plan internațional. Relația de conversie între o altă metodă și metoda de referință definită la punctul 136¹ litera a) se stabilește în conformitate cu standardul SM EN ISO 21187:2015;
    2) pentru numărul de celule somatice, atunci cînd metodele sînt validate în raport cu metoda de referință definită la punctul 136¹ litera b) și atunci cînd sînt aplicate în conformitate cu standardul SM SR EN ISO 13366-2 sau cu alte protocoale analoge recunoscute pe plan internațional.

    Atunci cînd se determină activitatea fosfatazei alcaline, se aplică standardul SM EN ISO 11816-1:2014 ca metodă de referință.
    1) Activitatea fosfatazei alcaline se exprimă în miliunități de activitate enzimatică pe litru (mU/l). O unitate de activitate a fosfatazei alcaline este cantitatea de enzimă a fosfatazei alcaline care catalizează transformarea unui micromol de substrat pe minut.
    2) Se consideră că un test de activitate a fosfatazei alcaline dă un rezultat negativ în cazul în care activitatea măsurată în laptele de vacă nu depășește 350 mU/l.
    3) Se acceptă utilizarea altor metode de analiză atunci cînd metodele sînt validate în raport cu metoda de referință, în conformitate cu protocoalele recunoscute pe plan internațional.”;
    39) punctul 150 va avea următorul cuprins:
„150. Este necesar ca materiile prime care nu au fost supuse nici unui tratament în vederea conservării, cu excepția refrigerării, congelării sau congelării rapide, să provină din unități autorizate. Pot fi utilizate următoarele materii prime tratate:
    1) oasele care provin din unități aflate sub controlul Agenției și care au fost supuse unuia dintre tratamentele următoare:
    a) zdrobire în bucăți de aproximativ 15 mm și degresare cu apă fierbinte la o temperatură de minimum 70 °C timp de cel puțin 30 de minute, de minimum 80 °C timp de cel puțin 15 minute sau de minimum 90 °C timp de cel puțin 10 minute și apoi separare, spălare și uscare ulterior timp de cel puțin 20 de minute într-un curent de aer fierbinte cu o temperatură inițială de minimum 350 °C sau timp de 15 minute într-un curent de aer fierbinte cu o temperatură inițială de peste 700 °C;
    b) uscare la soare timp de minimum 42 de zile la o temperatură medie de cel puțin 20 °C;
    c) tratament cu acid, astfel încît pH-ul nucleului să fie menținut la o valoare mai mică de 6 timp de cel puțin o oră înainte de uscare;
    2) pieile de rumegătoare de crescătorie, pieile de porc, pieile de păsări de curte și pieile de vînat sălbatic care provin din unități aflate sub controlul Agenției și care au fost supuse unuia dintre tratamentele următoare:
    a) tratament cu alcaline pentru a atinge un pH al nucleului cu o valoare mai mare de 12, urmată de o sărare timp de cel puțin șapte zile;
    b) uscare timp de cel puțin 42 de zile la o temperatură de cel puțin 20 °C;
    c) tratament cu acid, astfel încît pH-ul nucleului să fie menținut la o valoare mai mică de 5 timp de cel puțin o oră;
    d) tratament alcalin menținînd un pH cu o valoare mai mare de 12 timp de cel puțin 8 ore;
    3) oasele, pieile de rumegătoare de crescătorie, pieile de porc, pieile de păsări de curte, pieile de pește și pieile de vînat sălbatic care au fost supuse oricărui alt tratament decît cele precizate la subpunctul 1) sau subpunctul 2) și care provin din unități autorizate.
    În scopurile de la subpunctul 2) literele a) și b), durata tratamentelor poate include și timpul de transport.
    Materiile prime tratate menționate la subpunctele 1) și 2) trebuie să fie obținute:
    a) de la rumegătoare domestice și de crescătorie, porcine și păsări de curte care au fost sacrificate într-un abator și ale căror carcase au fost considerate adecvate pentru consumul uman în urma inspecțiilor ante- și post-mortem; sau
    b) de la vînat sălbatic ucis, ale cărui carcase au fost considerate adecvate pentru consumul uman în urma inspecției post-mortem.”;
    40) punctul 161 se completează în final cu următorul text: „Materia primă tratată se utilizează pentru producerea colagenului în conformitate cu cerințele indicate la
punctul 150.”;
    41) la punctul 169, subpunctul 2) va avea următorul cuprins:
    „2) de conținutul de Ca în CSM, care trebuie să fie mai mic sau egal cu 0,1% de produs proaspăt și se determină printr-o metodă standardizată la nivel internațional”;
    42) se completează cu capitolul XVIII cu următorul cuprins:

    170. Operatorii din businessul alimentar care fabrică următoarele produse înalt rafinate de origine animală: sulfat de condroitină, acid hialuronic, produse pe bază de cartilagii hidrolizate, chitosan, glucozamină, cheag, ihtiocol, aminoacizi autorizați ca aditivi alimentari, trebuie să se asigure că tratamentul materiilor prime utilizate elimină toate riscurile pentru sănătatea publică și animală.
    171. Materiile prime utilizate pentru fabricarea produselor înalt rafinate menționate la punctul 170 trebuie să fie obținute:
    a) de la animale, inclusiv pene ale acestora, care au fost sacrificate într-un abator și ale căror carcase au fost considerate adecvate pentru consumul uman în urma inspecțiilor ante- și post-mortem;
    b) de la produse pescărești care respectă cerințele capitolul IX.
    Părul uman nu poate fi utilizat ca sursă pentru fabricarea aminoacizilor.”;
    c) Regulile se completează cu anexele nr.4 și nr. 5 cu următorul cuprins

     anexa_nr.4

     anexa nr.5